Fink – „Muzica este totul: viaţa mea profesională, dar şi hobby-ul meu”

Fink vine pentru prima dată în România pentru un concert pe scena clubului The Silver Church din Bucureşti, pe 4 februarie 2015. Concertul în premieră face parte din turneul de promovare al celui mai nou album, „Hard Believer”, lansat în iulie 2014. Printre numeroasele concerte, Fink şi-a rezervat puţin timp pentru a oferi fanilor o imagine mai clară asupra a ce înseamnă muzica lui, cine este el în viaţa de zi cu zi şi la ce să se aştepte publicul din Bucureşti, într-un interviu exclusiv pentru iConcert.ro.

Fink, sau pe numele său real Fin Greenall, este originar din Marea Britanie, însă locuieşte în Berlin. Pentru cei ce nu îl cunosc îndeajuns de bine, Fink are mai bine de două decenii de experienţă în industria muzicală, până în 2003 activând ca DJ. În anul 2006, artistul scoate pe piaţă primul său album, „Biscuits for Breakfast”, material ce întrupează stiluri precum blues, dub, folk şi indie.

Una dintre cele mai cunoscute melodii de pe albumul de debut a fost „Pretty Little Thing”, o piesă ce punea în valoare vocea liniştită a lui Fin Greenall, dar şi sunete acustice de chitară. De atunci, artistul a trecut prin încă 4 albume, cel mai recent fiind lansat chiar în vara anului trecut.

Fin Greenall, despre Fink: „nu există nicio linie între persoană şi artist”

Încercând să îl descoasem pe artist, am vrut să îl cunoaştem pe Fink fără microfon ori chitară, adică pe Fin Greenall.

„Adevăratul eu şi cel de pe disc ori scenă sunt aceeaşi persoană, nu există nicio linie între persoană şi artist. Sinceritatea este un scut foarte bun. Nu sunt un actor, sunt doar un tip care iubeşte muzica şi e îndeajuns de norocos să facă asta ca slujbă”. Încercarea de a face această delimitare ne-a ajutat să înţelegem cât de importantă este muzica în viaţa lui Fink: „Muzica este totul: viaţa mea profesională, dar şi hobby-ul meu. Pe lângă, îmi place istoria, să citesc şi să călătoresc. Sunt îndeajuns de norocos că muzica mă ajută cu toate”.

Deşi artistul este din Londra, acesta a ales în prezent să locuiască la Berlin, un oraş cu totul diferit din punct de vedere cultural şi muzical.

„Cu Londra terminasem. Am locuit acolo foarte mult timp, în anii mei de DJ. Am locuit în multe oraşe minunate, dar cumva Berlinul mi s-a părut că este locul potrivit pentru mine ca persoană şi ca artist în acest moment. Iubesc oraşul şi oamenii, este un loc foarte creativ! Din păcate, iernile sunt cam grele totuşi”.

În toţi anii petrecuţi în industria muzicală a trecut prin numeroase schimbări: de la DJ la chitară, de la „Biscuits for Breakfast” la „Hard Believer”. Întrebat ce ar descrie cel mai bine procesul său creativ, Fin Greenall ne-a spus:

„Am scris un cântec numit „This Is The Thing” în urmă cu câţiva ani, expresie pe care bunica mea obişnuia să o spună tot timpul. A fost un cântec care a descris de ce făceam asta şi de ce a creat atât de multe probleme în relaţii: întotdeauna sunt în altă parte, ori fizic ori cu mintea. De asemenea, cântecul „Perfect Darkness” are şi el câteva puncte cheie ale procesului: câteodată mă entuziasmez atât de tare şi muzica îmi intră pe sub degete astfel încât mă ghidează la cântecul la care trebuie să ajung. Deseori încep să scriu, iar trupa mă ajută să fac ceva cu totul diferit. De fapt, eu scriu acelaşi cântec la nesfârşit, iar trupa mă ajută să găsesc sunete şi case pentru ele”.

Fin Greenall, compozitorul: „unii artişti vor să lucreze cu mine pentru că apreciază ceea ce fac”

Pe lângă cariera sa de cântăreţ, Fin Greenall a lucrat în calitate de compozitor cu nume destul de mari, precum John Legend ori Amy Winehouse. Am fost curioşi să aflăm cum arată acest proces, artistul dezvăluind că:

„Totul depinde de artistul cu care lucrez: unii artişti, cei cu care lucrez cel mai bine, vor să lucreze cu mine pentru că apreciază ceea ce fac, aşa că acele zile sunt atât de simple încât doar trebuie să fiu acolo şi să fiu eu însumi. Mai există şi varianta să aprecieze „If Only” ori „Perfect Darkness” şi să îşi dorească ceva asemănător. Mai există şi cazurile proiectelor pop când trebuie să ştii exact ce le trebuie. Eu sunt acolo să scriu ceva pe care artistul să aprecieze ca muzică. Cei ce scriu hituri sunt ca nişte algoritmi, ca nişte maşini, dar eu sunt puţin mai emoţional de atât. E minunat să fii într-o cameră cu oameni talentaţi. În urmă cu câteva nopţi, la Milano, stăteam cu Ed Sheeran în culise, discutând şi cântând doar, iar acela ar fi fost un moment în care puteam scrie o melodie pe loc. Câteodată e atât de simplu, dar câteodată e mai greu, iar în acele zile încerc să evit munca pe cât posibil”.

Trecerea de la muzică electronică la materiale precum „Hard Believer” a fost una radicală, de la un anumit tip de public şi de show, aşa că l-am întrebat pe artist dacă acest lucru i-a afectat în vreun fel modul în care percepe un concert.

„E o întrebare bună, nici nu sunt sigur”, ne-a mărturisit Fin, „Concertul este întotdeauna format din noi toţi, pe scenă, cântându-ne melodiile pe cât putem de bine. Întotdeauna suntem foarte prinşi în concerte şi doar urmărim unde melodiile ne duc. Cred că reţinem câteva elemente liniare din zilele mele de muzică electronică, dar concertele sunt strict analog. Anii de DJ m-au ajutat să mă obişnuiesc cu publicul, să apar în faţa oamenilor, dar este minunat să fac ce fac acum şi să nu trebuiască să îmi fac griji dacă toată lumea se distrează sau nu, cum făceam ca DJ”.

Fiind un om ce a trecut prin ambele experienţe muzicale, atât analog, cât şi electronic, l-am întrebat pe artist cine consideră că va câştiga lupta dintre cele două medii, dacă el preferă o chitară clasică ori un echipament de nouă generaţie.

„Întotdeauna voi alege chitara” ne-a spus Fin, „Sunt atât de multe lucruri pe care le poţi face cu muzica, fără ca măcar să fii nevoit să bagi nimic în priză! Tehnologia a ajutat muzicienii: acum avem pionierii muzicii electronice care acum 30 de ani nici macar nu existau! Tehnologia a pus muzica în mâinile tuturor. Sigur, asta înseamnă că există şi multă muzică proastă în jur, dar fără tehnologie probabil nici eu nu aş face muzică, chiar dacă compoziţiile mele sunt foarte reale”.

Pentru un om care face din muzică un proces atât de personal, numele noului album, „Hard Believer”, vine ca un concept foarte interesant, aşa că l-am întrebat pe Fin ce se află în spatele ideii.

„Conceptul de la care a pornit este că trebuie să ai încredere oarbă în tine. Nu există nicio dovadă că, fiind artist, faci ceea ce trebuie ori că vei fi răsplătit în vreun fel pentru asta. Trebuie doar să faci ce simţi nevoia că este necesar. Nu mă pot imagina făcând altceva şi sentimentul când îţi iese o melodie foarte bună este toată dovada de care am nevoie. De aici si replica: „Don’t you believe in me” („Să nu crezi în mine”) din cântec. De fapt vorbesc despre mine: «da, uite, ştiam că pot să o fac şi pe asta»”.

În final, în aşteptarea concertului de la Bucureşti, l-am întrebat pe Fin la ce ar trebui să ne aşteptăm de la concert şi ce anume aduce Fink pe scenă. Într-adevăr, acesta ne-a confirmat că este un concert ce nu trebuie ratat:

„Vom aduce intensitate, începuturi uşoare, dar finaluri mari, şi foarte multe melodii din noul album, dar şi destule melodii cunoscute din trecute, dat fiind că nu am mai fost aici niciodată. Sperăm că evenimentul va fi la fel de animat pentru voi cum e şi pentru noi, o să avem o trupă mare, momente intime, omul nostru de la sunet este o legendă, iar cel de la lumini este un geniu, şi noi iubim să cântăm în locuri noi. Asta este tot ce putem face!”.