RECENZIE: Oscar Benton ne-a oferit magia blues-ului la Sala Palatului (POZE)

Într-o atmosferă intimă şi degajată, Oscar Benton a păşit pe scenă de la Sala Palatului din Bucureşti şi a cântat cu drag în faţa unui public care îl aştepta de multă vreme. Concertul din 2 noiembrie 2013 a avut ca scop promovarea ultimului album al artistului, „Oscar Benton Is Still Alive”, lansat în 2011.

White Mahala – trupa românească care a încântat audienţa

Concertul lui Oscar Benton s-a bucurat şi de „opening act”-ul băieţilor de la White Mahala, o trupă din România recent înfiinţată, dar ai cărei membri sunt muzicieni cu experienţă. Este vorba de Doru Cinca – tobe (ex Trupa Veche), Silviu Enache – chitară (ex K-risma), Daniel Nicolae – clape (ex K-risma), Călin Vama – chitară bass şi Ovidiu Niculescu – voce.

Dacă iniţial promoterii nu şi-au dorit ca vreo trupă să cânte în deschiderea acestui concert, ideea le-a venit când au descoperit cover-ul după marele hit „Bensonhurst Blues” pe care cei de la White Mahala îl realizaseră în stilul rustic caracteristic şi pe care ulterior l-a ascultat şi maestrul Benton, acesta rămânând impresionat de talentul tinerilor români.

Vezi mai multe poze în galeria foto de la concert!

Deşi sound-ul trupei White Mahala este cu mult diferit de al lui Oscar Benton, membrii formaţiei abordând mai degrabă un stil etno modern, cu oarecare influenţe gipsy şi centrat pe piese foarte vioaie, ce surprind viaţa românului petrecăreţ. Au cântat piese precum „Băutura”, „Dragoste cu năbădăi”, „Păcat” sau „Cocoşelu”, aceasta din urmă fiind o dedicaţie pentru toţi cei care nu sunt din Bucureşti, şi care, o dată ajunşi aici, s-au confruntat cu problemele tipice ale capitalei.

Deşi au mărturisit că, în general, trupa din deschidere are sarcina ingrată de a „risca” să invite publicul la dans, se poate spune că le-a reuşit întrucâtva tentativa, deoarece cei din sală s-au simţit foarte bine pe ritmul jucăuş al pieselor.

Blues-ul – nu doar un stil muzical, ci un stil de viaţă

Maestrul Oscar Benton şi-a făcut apariţia pe scenă la puţin timp după ce White Mahala ne-a desfătat cu ritmurile autohtone. Benton a păşit pe scena Sălii Palatului în acordurile band-ului său constituit din muzicienii de care îl leagă o prietenie de aproape patruzeci de ani, şi, aşa cum i se cuvenea unui artist de o asemenea valoare, concertul său a fost precedat de un discurs emoţionant ţinut de Mike Godoroja în onoarea celebrului cântăreţ de blues.

Vezi mai multe poze în galeria foto de la concert!

Mike Godoroja a început prin a evoca un moment special din viaţa sa, strâns legat de imaginea lui Oscar Benton şi de muzica acestuia, şi anume un revelion din ’81, când, împreună cu prietenii săi, a ascultat pentru prima dată melodiile cântăreţului olandez, rămânând fermecat pentru totdeauna de vigoarea vocii lui şi de emoţia pe care o răspândea aceasta.

Deşi poate prea siropos pentru mulţi, discursul lui Mike s-a încadrat perfect în tiparele unei nopţi de blues de neuitat şi ne-a purtat inimile înapoi în timp, mai exact făcând referire la momente cheie din istoria acestui gen şi realizând comparaţii foarte pertinente între stilul muzical al lui Oscar Benton şi cel al altor embleme muzicale care au urmat aceeaşi cale.

Vezi mai multe poze în galeria foto de la concert!

Astfel, aflat la confluenţa dintre tradiţionalismul lui Van Morrison şi postmodernismul lui Tom Waits, Benton dezvăluie puterea de netăgăduit a blues-ului, o adevărată artă ce se aude în întreaga lume.

Oscar Benton – o viaţă trăită prin blues şi pentru blues

În ciuda condiţiei sale fizice, lui Oscar Benton i s-a citit pe chip bucuria de a cânta pe toata durata concertului şi ne-a umplut sufletele de fericire cu piesele care au făcut deja istorie. Artistul a ales să înceapă cu piesa „When I Ruled The World”, urmată de blues-ul atât de romantic specific piesei „My Sweet Angel” şi continuând cu „It Ain’t Nobody’s Business”.

Şi cum din setlist nu puteau lipsi hiturile care l-au consacrat, Benton ne-a încântat cu al său „Bensonhurst Blues”, capodopera care a devenit şi coloana sonoră a filmului „Pour la peau d’un flic”, cu Alian Delon în rolul principal. După cum ne-a mărturisit artistul, „Bensonhurst Blues” era la început o piesă complet necunoscută şi nu prea promiţătoare, însă Alain Delon a fost cel care a ascultat-o şi a dorit ca aceasta să se afle pe coloana sonoră a filmului său. Şi, ironia sorţii, nu melodia a devenit celebră graţie filmului, ci filmul a devenit faimos datorită melodiei.

http://www.youtube.com/watch?v=coPKq-kaAlM

„I’ve Got My Mojo Working” ne-a introdus în atmosfera blues-ului autentic al anilor ’50, iar reluarea piesei „Bensonhurst Blues” la bis ne-a ridicat în picioare.

Deşi publicul a fost prea puţin numeros pentru un artist atât de valoros, căldura cu care a fost primit şi emoţia de a-l asculta pe marele maestru au fost de ajuns pentru a face din această seară una de excepţie. Şi aşa cum blues-ul dezvăluie virtuozitatea sufletului omenesc, la fel şi noi am descoperit ca Oscar Benton is still alive, şi că pasiunea pentru muzică e mai presus de vârstă.